Locație: com. Câmpuri, jud. Vrancea
Cod LMI: VN-IV-m-B-06624
În centrul satului Câmpuri, pe partea stângă a șoselei se află Casa Memorială „Ion Roată”, o casă simplă, țărănească, în care a locuit timp de mai mulți ani deputatul pontaș Ion Roată. Comuna a intrat în istoria Neamului printr-un fiu al său devenit figură emblematică a Vrancei, dar şi a ţăranului român de la jumătatea secolului al XIX-lea. Ioan Roată s-a născut în 1806, în satul Gura Văii, comuna Câmpuri, Ocolul Zăbrăuţi şi a fost căsătorit cu Maria Roată (născută în 1812), ei având patru copii: doi băieţi – Năstase şi Neculai şi două fete: Zoiţa şi Maria.
Datele biografice de care dispunem sunt foarte sumare, dar pana lui Creangă a făcut din Ioan Roată o figură de legendă: „Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu boierii, cu episcopii şi cu mitropolitul ţării la Divanul ad – hoc din Noldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni.
Gospodar de frunte al comunei Câmpuri, spirit drept, dăruit cu o minte ascuțită, bun cunoscător al vieții și dorințelor țărănimii, Ion Roată a fost ales, în 1857, ca deputat în Divanul Ad-hoc al Moldovei. Acesta câștigă admirația și prietenia marilor oameni politici ai timpului: Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Anastasie Panu. La 5 Februarie 1859, vine la Focșani, unde are loc cunoscuta întâlnire cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. După Unire se implică în viața comunei, este ales în județul sătesc, militează pentru înființarea școlii în localitate, iar în anul 1878, Mihail Kogălniceanu îl decorează cu ordinul „Steaua României”.
În ziua de 19 februarie 1882, la ora 12 noaptea, inima lui Ioan Roată a încetat să bată. Trupul său a fost „purtat pe braţe ca un adevărat sfânt şi înmormântat cu cinste în cimitirul bisericii din Gura Văii – Câmpurile, unde şi-a avut ultimul sălaş. A murit sărac, ca mai toţi luptătorii, dar a lăsat în urma sa o nouă bogăţie, numele său, un adevărat blazon de nobleţe, intrat în istorie şi în legendă”.
În anul 1959, cu prilejul sărbătoririi centenarului Unirii Principatelor, locuitorii comunei, cu sprijinul organelor locale, au transferat casa din satul Gura Văii în satul de reşedinţă şi au transformat-o în casă memorială. În interiorul încăperilor se află un mobilier țărănesc, obiecte gospodărești și personale ce i-au aparținut lui Ion Roată.
În anul 2006, s-au efectuat lucrări de reparaţii ale Casei Memoriale şi, concomitent, s-a lucrat la reorganizarea ştiinţifică, reuşindu-se redarea, cât mai aproape de epocă, a interiorului şi atmosferei locuinţei în care şi-a trăit Ioan Roată ultimile decenii din viaţă.
Completată cu mărturiile documentare a implicării sale în lucrările Adunării ad – hoc a Moldovei, în viaţa comunităţii locale, noua înfăţişare expoziţională redă ţăranului Ioan Roată cuvenita trăsătură de om a timpului său, de reală personalitate istorică. Redeschiderea Casei Memoriale „Ioan Roată” a avut loc în ziua de 24 Ianuarie 2007.
Prin simplitatea şi expresivitatea liniilor sale arhitectonice, de locuinţă monocelulară, tipică satului vrâncean de la jumătatea secolului al XIX-lea, cu intimitatea şi acurateţea spaţiului interior, vizitatorul are, pentru câteva clipe, sentimentul că Ioan Roată trăieşte, este plecat undeva, în sat şi se bucură de prilejul oferit de a dialoga cu mărturiile.
Ioan Roată a rămas în memoria generaţiilor şi în cartea de căpătâi a neamului – Istoria, ilustrând imaginea ţăranului român, idealurile acestuia, legătura sa ancestrală cu pământul pe care s-a născut.
