Locație: șos. Națională 223, oraș Mărășești, jud. Vrancea
Cod LMI: VN-IV-m-A-06631
Mausoleul Mărăşeşti a fost construit din iniţiativa Societăţii Ortodoxe a Femeilor Române, participante la Congresul Societăţii din vara anului 1917 şi s-a ridicat pe locul unde s-a purtat una dintre cele mai mari bătălii ale Primului Război Mondial şi unde armata română a repurtat o strălucită victorie.
Piatra de temelie a viitorului memorial a fost așezată la 6 august 1923. În vara anului 1924 a început reînhumarea osemintelor ostașilor căzuți pe câmpul de luptă, în criptele mausoleului, iar în septembrie au fost depuse în sarcofagul central rămășițele pământești ale generalului Eremia Grigorescu, comandant al Armatei I Române din timpul bătăliei Mărășeștilor.
La 27 septembrie 1924 a avut loc solemnitatea inaugurării criptelor, în prezența Reginei Maria și a unor înalte personalități ale timpului. După 12 ani s-au reluat lucrările de zidire la cupola monumentului, cunoscută sub numele de „Cupola Gloriei”, ale cărei basoreliefuri au fost sculptate de către Ion Jalea și Corneliu Medrea, în timp ce fresca din interior a fost pictată de Eduard Săulescu.
Mausoleul adăpostește, în cele 154 de cripte individuale și 9 cripte comune, dispuse radial pe cele 18 culoare, rămășițele pământești a 5.073 ostași și ofițeri, printre care fetița – eroină Măriuca Zaharia, căpitanul Grigore Ignat, locotenent Gabriel Pruncu.
În incinta mausoleului, într-o clădire separată, s-a organizat ,,Muzeul luptelor de la Mărăşeşti” în care s-au expus obiecte ce au aparţinut Ecaterinei Teodoroiu, arme şi armament care s-au folosit în luptele de la Mărăşeşti, fotografii, documente, medalii şi brevete acordate unor eroi.
Somptuosul monument, cunoscut şi ca „Biserica Neamului”, care are o înălţime de 22 metri, este încadrat de mai multe terase dispuse simetric pe o lungime de 60 metri. Deasupra străjuie o cruce de peste 3 metri înălţime, sprijinită pe un soclu încadrat de patru vulturi. Cupola Gloriei a fost decorată cu o friză dăltuită în piatră de către sculptorii Ion Jalea şi Corneliu Medrea, care înfăţişează aspecte din timpul luptelor din vara anului 1917.
Inscripţia de pe frontonul Mausoleului „ÎNTRU SLAVA EROILOR NEAMULUI” este încadrată de numele localităţilor unde s-au dat marile bătălii: Jiu – Olt – Sibiu – Coşna – Cireşoaia – Robăneşti – Neajlov – Dragoslave – Predeal – C. Lung – Panciu – Răzoare – Braşov – Porumbacu – Mărăşeşti – Mărăşti – Oituz – Doaga – Muncel – Arabagi – Barcut – Amzacea – Prunaru – Cerna – Caşin – Valea Uzului – Sticlărie.
În stânga portalului s-a amplasat o placă de marmură albă cu inscripţia: „Mausoleul Mărăşeşti – panteon al eroilor neamului ridicat pe locul memorabilei bătălii de la 6 august 1917, cinsteşte memoria celor căzuţi la datorie, prezentând posterităţii pilda nepieritoare de vitejie şi spirit de sacrificiu în lupta pentru apărarea gliei strămoşeşti.
Construirea mausoleului după proiectul arhitectului român George Cristinel s-a desfăşurat în două etape: 1923 – 1924 parterul; 1936 – 1938 nivelul superior”.
Accesul în interior se face printr-un portal şi printr-un culoar străjuit de zece coloane ionice, la capătul căruia se poate citi Actul ctitoricesc de întemeiere săpat în marmură albă. Urmează cele 18 galerii dispuse radial, ce cuprind 154 de cripte individuale şi nouă cripte comune în care s-au reînhumat osemintele a peste 6.000 de eroi. Unul dintre culoare poartă numele de „CULOARUL CAVALERILOR”, aici fiind înhumaţi Grigore Ignat, Gabriel Pruncu, Măriuca Zaharia, căzuţi la datorie în bătălia de la Mărăşeşti.
În capela centrală se află sarcofagul lui Eremia Grigorescu, pe care sunt înscrise cuvinte închinate memoriei marelui comandant.
Două scări în spirală conduc din capelă către partea superioară, numită „CUPOLA GLORIEI”, a cărei pictură în frescă, reprezentând figuri de îngeri militari cu săbii de foc, a fost executată de către pictorul Eduard Săulescu. Un grilaj din fier forjat o desparte de cupolă. Ieşirea se face printr-o uşă din aramă bogat ornamentată.
De la intrarea principală în parcul din faţa mausoleului, două alei străjuite de o galerie de eroi imortalizaţi în bronz, printre care: mareşalul Alexandru Averescu, generalul Eremia Grigorescu, generalul Constantin Cristescu, generalul Ioan Dragalina, eroina de la Jiu – Ecaterina Teodoroiu, căpitanul Grigore Ignat, generalul francez Henri Mathias Berthelot, conduc vizitatorul către Mausoleu.
În anul 1923, la 14 mai, a avut loc ceremonia de alegere a sicriului „Ostaşului Necunoscut” care a fost transportat la Bucureşti şi reînhumat în Parcul Carol. La 24 decembrie 1958, a fost strămutat din Parcul Carol din Bucureşti la Mărăşeşti şi reînhumat în parcul din faţa Mausoleului, ca în anul 1991, sicriul acestuia să părăsească din nou Mărăşeştii pentru a fi reînhumat în Parcul Libertăţii (fost Carol).
Mausoleul a cunoscut de-a lungul timpului mai multe etape de restaurări impuse de stricăciunile produse de seisme şi intemperii. Printre lucrările de restaurare le amintim pe cele din 1942, cele executate între anii 1972 – 1976, precum şi lucrările din anii 1983 şi 1992.
În anul 2009 au fost demarate noi lucrări de consolidare şi restaurare ale Mausoleului, conform Proiectului „Drumul de glorie al Armatei române în Primul Război Mondial” , care a fost selectat în cadrul Programului operaţional regional. Valoarea acestui proiect este de 21.214.265,34 lei şi cuprinde restaurarea a patru mausolee (Focşani, Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja) şi a cinci monumente istorice ce se află pe traseul: Focşani – Mărăşeşti – Panciu – Străoane – Varniţa – Mărăşti – Soveja. Din suma totală, aproximativ 2 / 3 este oferită de Uniunea Europeană prin F. A. D. R. (Fondul European de Dezvoltare Regională), restul fiind suportat de autorităţile române.
Lucrările de restaurare ale muzeului (clădire modernă construită în anul 1987 cu scopul de a adăposti un muzeu al luptelor de la Mărăşeşti) au fost finalizate în anul 2012, când s-a reorganizat expoziţia permanentă. Epopeea marii bătălii a Primului Război Mondial este reprezentată printr-o expoziţie fotodocumentară, costume militare, arme şi armament din dotarea armatei române din acea perioadă, obiecte care au aparţinut Ecaterinei Teodoroiu şi generalului Eremia Grigorescu. Pe peretele opus expoziţiei s-a păstrat fresca ce prezintă aspecte din timpul luptelor purtate de-a lungul întregii noastre istorii pentru libertatea şi independenţa ţării.
La Mărășești, în ziua de 6 august – zi în care armata română s-a acoperit de glorie – se comemorează în fiecare an marea bătălie care a avut loc pe aceste meleaguri.
