Mausoleul Eroilor de la Soveja

Locație: com. SOVEJA, jud. VRANCEA

Cod LMI: VN-IV-m-A-06619

Opera arhitectului George Cristinel, construcția Mausoleului Eroilor din Soveja, a cărui piatră fundamentală a fost pusă din iniţiativa Societăţilor „Văduvele de Război” şi „Cultul Eroilor” la 27 septembrie 1923, a durat până în anul 1928, când s-au acoperit nişele cu plăcile de marmură cu numele eroilor şi a fost inaugurat în anul 1929.

Actul de întemeiere ce trebuia îngropat la temelia edificiului a fost întocmit de către generalul Arthur Văitoianu şi în el s-a specificat istoricul, precum şi sub care episcop, guvern, prefect şi primar, s-a pus piatra fundamentală.

Accesul către intrarea principală se face din şoseaua ce urcă spre staţiunea Soveja, pe un şir de trepte din piatră cu o deschidere amplă. Treptele se desfăşoară pe patru terase succesive şi pornesc de la un peron semicircular în centrul căruia este amplasat un vas ornamental, de mari dimensiuni. De o parte şi alta „două tunuri, trofee din luptele glorioase de la Mărăşeşti străjuiesc fixate pentru totdeauna pe soclurile lor din piatră de Kliva, adusă din muntele Macradeu din apropiere”.

Mausoleul se înfăţişează ca o cetate din piatră, cu planul în formă de cruce şi acoperişul conceput ca o cupolă. La construcţia lui s-au folosit piatra şi marmura. Suprafaţa construită este de 550 metri pătraţi. Accesul în interior se face prin uşa din fier montată într-un ancadrament din piatră rotunjit la partea superioară. În interior se află criptele în care au fost reînhumaţi ostași români, ruşi, germani, austrieci şi unguri. În faţa criptelor s-au montat plăci de marmură pe care s-au inscripţionat numele celor înhumaţi.

Deasupra intrării se înalţă un fronton din piatră a cărui inscripţie săpată în marmură ne aminteşte că: „Aici odihnesc ostaşii căzuţi pe aceste plaiuri în războiul 1916 – 1919”.

Pe frontonul de pe latura estică s-a înălţat o cruce din piatră sub care s-a montat o placă albă de marmură inscripţionată astfel:

„Ostaşi ce-aţi căzut pentru ţară,
Viteji ai credinţei, soldaţi
Ori unde’n morminte voi staţi
Vă fie ţărâna uşoară!”.

Pe latura vestică, tot pe o placă de marmură amplasată pe fronton, s-au săpat versurile:

„Cei ce căzut-au pentru ţară
Pe lanul câmpului bogat
Jertfind o’ ntreagă primăvară
Nu au murit ci-au înviat!”.

Zona de protecţie este înconjurată de un zid construit din piatră de râu. Incinta adăposteşte şi clădirea muzeului în care au fost expuse mărturii ale anilor de glorie ai armatei române (documente originale, fotografii cu aspecte din luptele purtate pe aceste locuri, hărţi, arme din Primul Război Mondial, brevete şi medalii primite de ostaşii români pentru faptele de eroism de care au dat dovadă în timpul bătăliilor din vara anului 1917).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *