Locație: sat Mărăști, com. Răcoasa, jud. Vrancea
Cod LMI: VN-IV-m-A-06632
Mausoleul Mărăști s-a înălțat pe locul luptei din 9-17 iulie 1917, la inițiativa Societății “Mărăști”, după planurile arhitectului Pandele Șerbănescu. Piatra fundamentală s-a pus în ziua de 10 iunie 1928. La eveniment au participat membri ai Societăţii „Mărăşti”, delegaţi ai Marelui Stat Major, generalii Alexandru Averescu şi Alexandru Mărgineanu – cei care au condus armata în victoria de la Mărăşti, întemeietorii Societăţii „Mărăşti” şi iniţiatorii ridicării Mausoleului, care au fost însoţiţi de alţi comandanţi ai armatei, reprezentanţii regimentelor care au luptat la Mărăşti, precum şi locuitori din localităţile judeţului Putna.
S-a dat citire Actului Comemorativ care s-a îngropat la temelia Mausoleului şi pe care s-a înscris următorul text: „Azi 10 iunie 1928 aşezatu-s-a piatra de temelie a criptelor clădite de către Societatea „Mărăşti” pe chiar câmpul de bătaie şi pe locul unde în zilele de 22 -27 [stil nou – n.n.] iulie 1917 s-au dat, sub conducerea generalului Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, crâncenele, glorioasele şi victorioasele lupte împotriva armatelor germane şi s-a străpuns frontul duşman de către Divizia a 3-a, comandată de generalul Alexandru Mărgineanu, spre odihna veşnică a rămăşiţelor sfinte neamului românesc a treizeci şi cinci de mii de viteji, căzuţi pentru ţară în bătălia de la Mărăşti şi în împrejurimi şi pentru ca să fie pururi vie în sufletele urmaşilor amintirea măreţei jertfe aduse fericirii[…] patriei de către premergătorii lor şi să păstreze în ele pildele eterne de vitejie, de dragoste de ţară şi de neam, care au fost întotdeauna tăria poporului român şi l-au ţinut neînfricat în faţa primejdiilor şi stană de piatră împotriva duşmanilor moşiei strămoşeşti”.
Construcţia Mausoleului s-a prelungit pe mai mulţi ani. Lucrările au fost finalizate foarte târziu, întinzându-se până aproape de anul 1940. În acelaşi an a început şi reînhumarea eroilor în criptele Mausoleului, acţiune ce a continuat până în anul 1941.
În incintă se accede prin deschiderile a două porţi dispuse simetric, pe stâlpii cărora străjuiesc doi vulturi din bronz, cu aripile larg desfăcute. În bronzul din care s-au realizat cei doi vulturi şi-a lăsat amprenta sculptorul care i-a executat: Spiridon Georgescu. Împrejmuirea din jurul parcului a fost făcută din fier şi beton, în anul 1936. Aceasta prezintă elemente de feronerie care s-au executat împreună cu felinarele, la atelierul lui Gheorghe Stănculescu. Două alei placate cu beton şi străjuite de arbuşti ornamentali şi pomi fructiferi conduc spre Mausoleu.
În centrul parcului, între arbuşti ornamentali, a fost amplasat un grup statuar, realizat în tehnica ronde – bosse, din bronz, care înfăţişează un soldat rănit ce predă unui tânăr arma şi făclia pentru continuarea luptei. Mulajele din ghips ale acestui grup statuar s-au executat încă din anul 1935, iar în anul următor au fost turnate în bronz, din materialul provenit de la ţevile unor tunuri grele, acordat de către Ministerul Armamentului, prin aprobare guvernamentală.
În spatele grupului statuar, pe un postament din beton realizat de firma „Marmi” din placaj de piatră de Vratza, a fost înălţat bustul mareşalului Alexandru Averescu, inaugurat în octombrie 1940, operă a sculptorului Oscar Späthe. Bustul îl înfăţişează pe mareşal în uniformă militară, ţinută de campanie, frontal, cu capul descoperit. Pe faţada postamentului s-a inscripţionat cu majuscule: „Mareşalul României Alexandru Averescu 1859 – 1938”.
O descriere a construcţiei apare pe o adresă a prefecturii ce datează din 6 decembrie 1936 şi în care se specifica precum că: „Mausoleul are adâncimea de 10 m, lăţime de 30 m, are 2 nivele (subsol şi etaj) având 12 osuare şi trei sarcofage împărţite astfel: unul pentru Domnul Mareşal Averescu, unul pentru Domnul General Văitoianu – probabil – şi al treilea pentru răposatul General Mărgineanu”.
Construcţia, într-o concepţie unică, se dezvoltă pe două nivele subterane şi unul exterior. La cel exterior se ajunge urcând două trepte din beton, de pe platforma din faţa Mausoleului. Clădirea exterioară se sprijină pe doi piloni masivi din beton, dreptunghiulari în secţiune, ale căror faţade au fost decorate cu „haut – reliefuri” de mari dimensiuni (4 x 2,75 metri), turnate în bronz, opere ale sculptorului român Aurel Bordenache.
Basoreliefurile înfăţişează scene din timpul luptelor de la Mărăşti din anul 1917. Cel amplasat pe pilonul din stânga a fost intitulat „În întâmpinarea eliberatorului” şi aminteşte de primirea entuziastă a unui general român de către populaţia localităţii eliberate de sub ocupaţia germană. Basorelieful din dreapta s-a intitulat „Călăuza şi patrula” şi reprezintă un ţăran român care se strecoară în liniile inamice pentru aducerea de informaţii utile armatei române.
Între cei doi piloni s-a ridicat un zid din beton pe care s-au prins 15 plăci dreptunghiulare, din marmură albă, pe care s-au înscris numele eroilor şi al regimentelor care au luat parte la luptele de la Mărăşti. De o parte şi alta a plăcilor străjuiesc două coloane cu fusul rotunjit, din beton, care au rolul de a susţine un fronton dreptunghiular. Deasupra lor s-au amplasat două urne din bronz în care se aprindeau flăcările veşniciei în memoria eroilor.
Cei doi piloni adăpostesc scările de acces către nivelele din subteran. La primul nivel s-au expus arme şi muniţie utilizate în timpul Primului Război Mondial. De pe culoarul ce leagă cele două încăperi ale nivelului, pe o scară din metal se coboară într-o mică încăpere în care au fost etalate câteva obiecte ce au aparţinut generalului Arthur Văitoianu. Între cele două vitrine a fost instalat bustul generalului.
Al doilea nivel a fost alocat criptelor – osuar şi sarcofagelor. Criptele – osuar sunt adăpostite de nişele din pereţii laterali. În cele 12 cripte au fost depuse osemintele a 5.342 ostaşi români, ruşi, germani necunoscuţi, căzuţi în luptele din vara anului 1917. În partea inferioară a nişelor, pe un postament au fost depuse osemintele, iar pe rafturi au fost aşezate craniile. Criptele au fost închise cu geamuri de semicristal, decorate cu îngeri redaţi cu aripile larg desfăcute şi ornamente florale, decoraţii făcute după desenele reginei Maria.
În capătul opus intrării, încăperea a fost rezervată sarcofagelor. Central, a fost amplasat sarcofagul care adăposteşte osemintele mareşalului Alexandru Averescu. De o parte şi alta se află sarcofagele generalilor Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.
Încăperea destinată sarcofagelor este acoperită de o cupolă la baza căreia s-a inscripţionat cu litere aurii: „Întru veşnică amintire şi recunoştinţă eroilor care s-au jertfit pentru întregirea neamului românesc”.
