Locație: str. Cuza Vodă, nr. 8, Focșani, Vrancea
Cod LMI: VN-II-m-A-06417
Clădirea fostului Tribunal Vrancea este construită în anul 1909 în stilul românesc creat de Școala de Arhitectură a arhitectului Ion Mincu (personalitate focșăneană, care vinde terenul aflat în proprietate, prefectului județului Putna, în 1908, special pentru a se construi Palatul de Justiție). Împreună cu celelalte monumente din zonă (Banca Națională, Palatul Administrativ) construite în același stil, mențin aspectul de oraș românesc al Focsaniului de la finele sec. XIX – începutul sec. XX.
Clădirea, amplasată în zona centrală a orașului Focșani, a fost realizată după planurile arhitecților Alexandre Clavel și Constantin Băicoianu. Alexandre Clavel a fost atras de frumuseţea artei româneşți, având o predilecţie nativă pentru armonia formelor, culorilor, cusăturilor populare, crestăturilor în lemn, cu o vădită înclinaţie pentru arhitectură. Tânărul de origine franceză rămâne în ţară pentru a studia arhitectură, colindând diferite regiuni şi schiţând caracteristicile stilului pe la diverse cule şi palate vechi. În acest timp, lucrează mai întâi ca desenator la Serviciul Tehnic al Primăriei Bucureşti şi un timp mai scurt la Eforia Spitalelor Civile. Fiind cunoscut de arhitectul Paul Louis Albert Galeron, acesta l-a luat în birourile sale, fiind foarte apreciat pentru fineţea şi precizia desenului său. Aici şi-a format primele studii de arhitectură, unde l-a cunoscut şi pe arhitectul Ion Mincu. Clavel a lucrat în biroul de arhitectură al arhitectului Andre Lecomte de Nouy şi a avut mai multe colaborări cu sculptorii Dimitrie Paciurea, Oscar Spathe şi Frederic Storck. Printre proiectele sale de arhitectură se numără Palatul Funcţionarilor Publici din Piaţa Victoriei, clădiri de Poştă (Tîrgovişte, Curtea de Argeş, Craiova, Roman), vila Matilda din Bucureşti, casă Cuţescu – Storck din Bucureşti, Palatul de Justiție din București.
Inaugurarea Palatului de Justiție are loc în ziua de 2 aprilie 1912. Volumetric, clădirea ocupă parcelă de formă dreptunghiulară care este delimitată de străzile Cuza Vodă și Cezar Bolliac.
Fațada principală este compusă simetric, de o parte și de alta a accesului principal, retras spre interior. Intrarea este marcată de o arcadă semicirculară susținută de două coloane angajate cu capitel. În axul de compoziție, deasupra intrării se remarcă volumetric turnul cu ceas.
La nivelul etajului, sunt amplasate simetric față de axul de compoziție, două loggia, fiecare ritmată cu câte cinci colonete cu capiteluri care sprijină arcaturi semicirculare. Fațada lateral, de-a lungul străzii Cezar Bolliac, mai sobră, este concepută a fi secundară ca importantă, fiind tratată similar cu fațada laterală dinspre S-E. Cornișa este realizată din retrageri succesive ale tencuielii.
Din memorialistica şi documentele de după inaugurarea activităţii, reiese că „Sala Paşilor Pierduţi” a Palatului de Justiţie din Focşani a găzduit şi evenimente de altă factură decât cele de ordin justițiar.
Printre acestea s-a numărat Balul Congresului Ligii Culturale pentru unitatea spirituală a tuturor românilor, dat în onoarea participanţilor veniţi la Focşani din toate provinciile româneşți.
Holul central, Sala paşilor pierduţi, care cuprinde majoritatea spațiului parterului, reprezintă o adevărata placă turnantă care distribuie publicul şi vizitatorii la funcțiunile accesibile acestora. Este spaţiul cu care se ia primul contact, la intrarea în instituţie. Reprezintă atât o circulaţie, cât şi un spaţiu de aşteptare, permițând o percepere facilă a celorlalte funcţiuni şi a căilor de acces către acestea.
În acest moment, Consiliul Județean Vrancea derulează proiectul „Consolidare, Restaurare si punere în valoare Muzeul Vrancei Clădirea Tribunalului Județean Cod LMI VN-II-m-A-06417”.
