Locație: str. Cuza Vodă, nr. 30, Focșani, Vrancea
Cod LMI: VN-II-m-A-06419
Mărturiile documentare și muzeistice cuprinse în sălile Muzeului Unirii au statutul de argumente incontestabile ale adevărului istoric, ale implicării focșănenilor întru împlinirea dezideratelor naționale și locale ale Epocii Unirii. Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, ca Domn al Principatelor Unite a entuziasmat întreaga suflare a orașului.
La Focșani, între anii 1859 -1862, și-a desfășurat lucrările Comisia Centrală, un adevărat Parlament al țării, elaborând principalele legi comune – juridice, politice, administrative, culturale, economice, inclusiv Constituția Principatelor Unite – legi care aveau să stea la temelia consolidării și dezvoltării statului român modern. Muzeul Unirii se află pe locul unde a existat înainte celebrul „Hotel Cimbru” și în această clădire, între 1859 – 1862, au fost găzduite personalităţi politice ale vremii, membrii Comisiei Centrale, Mihail Kogălniceanu, Vasile Melinescu, Nicolae Golescu, Nicolae Suţu şi alţii.
Aici, întreaga suflare a oraşului a sărbătorit actul istoric de la 24 Ianuarie 1859 într-un „entuziasm la culme” şi cu „o bucurie nespusă”, cum glăsuiau documentele vremii. Cu prilejul primei sale treceri prin Focşani, la 5 februarie 1859, domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, s-a bucurat de cea mai frumoasă şi entuziastă primire avută în drumul său de la Iaşi la Bucureşti.
Expoziţia se deschide cu un prim grupaj de mărturii documentare, publicistice, muzeistice, care ilustrează exprimarea cu tărie, în zilele Revoluţiei de la 1848, a năzuinţei de unire a românilor din Moldova, Ţara românească şi Transilvania. Atunci, în iunie 1848, sărbătorirea zilei Constituţiei revoluţionare se încheia cu emoţionanta urare a focşănenilor: „Trăiască România Unită !”. Cum Muzeul Vrancei posedă în colecţiile sale un bogat patrimoniu legat de mari personalităţi ale culturii, ştiinţei şi vieţii politice naţionale, acestea reflectând nu numai mediul în care au trăit, ci şi epoca respectivă, includerea acestora în spaţiul expoziţional al Muzeului Unirii devenea necesară, benefică şi obligatorie.
În prima sală, atmosfera epocii, ambientul socio – economic şi cultural sunt realizate prin expunerea unor obiecte, piese de mobilier, de interior, de uz casnic, de port, pictură, de artă decorativă. Aparţinând familiilor Zamfirescu, Mincu, Longinescu, pe lângă valoarea lor artistică, estetică, documentară, ele au şi o certă valoare memorialistică. Sunt expuse piese de mobilier din casa scriitorului Duiliu Zamfirescu de la Faraoane, obiecte din interiorul acesteia, obiecte de artă decorativă ale fiicei sale, Henriette Allievi, costumul de diplomat al lui Duiliu Zamfirescu, portretele Mariei Mincu, mama arhitectului Ion Mincu şi Henriettei Zamfirescu realizate de pictorul George Demetrescu Mirea, piese de mobilier şi de artă decorativă aparţinând familiei Longinescu şi lui Gheorghe Apostoleanu.
A doua încăpere reuneşte piese de mobilier, ţesături, icoane, picturi de epocă, cu trăsături artistice ale unui stil românesc, influenţat pregnant de valorile artei populare, care a dominat, paralel cu stilul occidental, mediul socio – economic şi cultural românesc în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
De o însemnătate istorico – documentară deosebită este reconstituirea unui oficiu farmaceutic din Focşani de la jumătatea secolului al XIX-lea. Sunt expuse piese de mobilier, recipiente, piese de laborator, vase din ceramică şi metal, prese, balanţe, mojare, sticlărie de laborator etc. Prin vechimea şi raritatea lor, prin provenienţa lor de la cele mai vechi farmacii din Focşani, înfiinţate în deceniile 4 – 6 ale secolului al XIX-lea (Oravetz şi Huzum), prin valoarea lor documentară privind domeniul ca atare, aceste mărturii aparţin deopotrivă patrimoniului istoric local şi naţional.
Ca semnificaţie culturală şi istorică, Muzeul Unirii, prin mărturiile prezentate, se înscrie ca unul dintre argumentele incontestabile şi expresive ale adevărului istoric sintetizat în sintagma Focşani – Oraşul Unirii, alăturându-l celorlalte Oraşe ale Unirii: Iaşi, Bucureşti, Cernăuţi, Chişinău şi Alba Iulia.
În acest spaţiu plin de istorie, de reflectare sugestivă a Focşanilor – Oraş Simbol al Unirii – în oglinda retrospectivă a timpului, cu mărturii devenite argumente ale unui adevăr istoric, cercetarea ştiinţifică şi istoriografia contemporană, prin străluciţii ei exponenţi, a regăsit suflul şi vibraţia prezentului la reîntâlnirea cu zbuciumul, fapta şi conştiinţa înaintaşilor. Aceştia ne-au lăsat moştenire o Ţară cu idealurile ei multiseculare împlinite în miez de secol XIX şi în primele decenii ale secolului al XX-lea.
